Revolta față de influențele externe, o problemă selectivă

Fanii lui Bolojan au descoperit brusc suveranismul, deși acesta era deja menționat în Constituție. Totul a pornit după ce WSJ a relatat despre o posibilă influență străină asupra politicii românești, implicând nume precum Trump și Grindeanu. Dacă o putere străină a încercat să dărâme un guvern român, situația este gravă și necesită clarificări.

Problema nu este revolta actuală, ci faptul că, în trecut, intervențiile externe erau acceptate ca “parteneriate strategice” sau “apărarea statului de drept”. După două decenii de influențe externe în politica și economia românească, partenerul strategic este acuzat acum de “aservirea și subminarea economică a României”.

Criticii de astăzi au fost, în trecut, susținători ai intervențiilor externe, cerând chiar tăierea fondurilor europene. Însă, dacă intervențiile vizau PSD, erau binevenite nume precum Philip Gordon sau Victoria Nuland. De asemenea, politicieni europeni ca Barroso și Merkel au fost activi la București.

Se ridică întrebări și despre miliardele alocate de Guvernul Bolojan către firme din Germania și Franța, achiziții fără licitație și “coincidențe” stranii. Dacă standardul actual este că o putere străină și-a urmărit interesele economice în România, trebuie să ne întrebăm același lucru despre Germania și Franța.

Washingtonul vrea să vândă LNG american, în timp ce Berlinul și Parisul au interese economice clare în România. Niciunul dintre aceste interese nu este ilegitim, dar trebuie verificat dacă Guvernul României a negociat în interesul național sau a adoptat preferințele aliaților.

Cândva, orice opoziție față de interesele americane era considerată pro-rusă. Aceste vremuri vor reveni dacă la Washington se va instala o administrație democrată, iar criticii de azi vor renunța la spiritul critic, îmbrățișând din nou “interesul româno-american”.

Sursa: Surse